Cum putem cunoaște o plantă sau un animal după anumite caractere? Cum putem afla denumirea științifică corectă a unei ciuperci, a unui arbust, arbore, a unei insecte, păsări sau a unui mamifer ? Doar astăzi se cunosc peste jumătate de milion de specii de plante și aproape 1 milion și jumătate de specii de animale. Însă numărul speciilor nedescrise care populează astăzi Pământul constituie, după părerea unor savanți, 3-10 milioane. E și mai mare numărul speciilor dispărute, care atinge cifra de jumătate de miliard. Pentru a da un răspuns complet la aceste întrebări, ne vin în ajutor cărțile-determinatoare sau, mai simplu, determinatoarele, alcătuite de botaniști și zoologi experimentați.

 Cu ajutorul unui determinator, fie el de botanică sau zoologie, putem ușor afla denumirea științifică a speciei de plantă sau de animal, grupa sistematică (taxonomică) din care face parte, particularitățile principale-structurale, unde e răspândită, felul ei de înmulțire. Determinatoarele se alcătuiesc, de obicei, după principiul tabelelor dicotomice. Ele prevăd o contrapunere consecutivă a caracterelor plantelor sau animalului ce se exclud reciproc, sub formă de teză și antiteză. De exemplu, în teză se indică ”frunză simplă”, iar în antiteză - ”frunză compusă” sau ”are dinți pe maxilarul superior” - ”n-are dinți pe maxilarul superior”. Alegând particularitățile caracteristice ale speciei pe care o determinăm, după cifrele indicate putem afla ușor la început denumirea familiei, apoi genului și după aceasta - cea a speciei.

 În anul 1759 Carl Linne a introdus așa zisă nomenclatură binară a denumirii plantelor și animalelor. Primul cuvânt latin indică denumirea genului, iar cel de-al doilea - epitetul speciei. Împreună ele indică denumirea specie. Denumirile științifice ale plantelor și animalelor în alte limbi, de exemplu în limba rusă, în limba română ș. a., de asemenea sunt formate din două cuvinte. Denumirea genului din care face parte planta sau animalul deseori se bazează pe denumirea populară a acestora. Epitetul speciei, de obicei, e tradus din limba latină. De exemplu, în denumirea mesteacăn alb, ”mesteacăn” este denumirea genului, iar ”alb” - epitetul speciei.

 Afară de tabelele alcătuite după principiul dicotomic, în ultimele 5 decenii se folosesc  și tabelele alcătuite după principiul politomic, care permit alcătuirea unor determinatoare pe cale matematică, folosind fișele perforate și calculatoarele.

 Determinatoarele, de regulă, se alcătuiesc pentru anumite regiuni geografice sau grupe sistematice de plante și animale.