Bioritmul este capacitatea organismelor vii de a se orienta în timp.
Oamenii au observat încă demult că animalele simt foarte bine timpul. Ele știu când încep
fluxurile și
refluxurile marine; simt
ciclurile lunare și cele
anuale. La un timp anumit se trezesc păsările, la un anumit timp ies
albinele la culesul mierii, iar
animalele de pradă la vânătoare.
”Ceasornicul biologic” ajută animalele să pornească la timp și fără griji în
migrație. Dacă n-ar avea simțul timpului, ele n-ar putea să-și asigure cantitatea necesară de hrană, să se
adapteze la schimbarea anotimpului. Observați orice animal și veți vedea, că fiecare are un anumit orar zilnic, pe care îl respectă cu cea mai mare strictețe.
Procesele din organismul animalelor sunt supuse și ele unor ritmuri anumite. În mod regulat se desfășoară ciclurile de formare a noilor
molecule, procesele de excitație și inhibiție din creier, procesul de respirație și cel de secreție a sucului gastric, bătăile cordului (inimii). Toate acestea se desfășoară la comanda unor
”ceasornice” cu care natura a înzestrat organismele vii.
Și în lumea plantelor există anumite
ritmuri de viață. Ele pot fi observate la diviziunea celulară, în procesele metabolice, de germinare a semințelor, de creștere, înflorire, deschidere și închidere a florilor, de eliminare a nectarului, de formare a sporilor.
Botanistul suedez
Carl Linnaeus care a trăit în sec. XVIII și
”a construit” în rondul de flori de acasă un ceasornic din flori -
”ceasornicul florei”. Încercați și voi să faceți așa ceva. Pentru aceasta e nevoie să știți că
- măcieșul își deschide florile între orele 4 - 5 și le închide între 19 - 20;
- cicoarea respectiv, între 4 - 5 și 4 - 15;
- macul - la ora 5 și 14 - 15;
- păpădie între 5 - 6 și între 14 - 15:
- cartoful - între 6 - 7 și 14 - 15;
- inul - între 6 - 7 și 16 - 17;
- nufărul alb - între 7 - 8 și între 18 - 19;
- gușa porumbelului - la 9 și între 20 - 21;
- hilimica (gălbenelele) - la ora 9 și între 15 - 16;
- măcrișul iepurelui - între 9 - 10 și între 17 - 18;
- podbalul - la 9 - 10 și între orele 17 - 18.
La lecțiile de botanică veți afla că frunzele plantelor își pot schimba poziția de câteva ori pe zi. Nu s-ar putea oare să se construiască
”ceasornice” și pe baza lor ? Metronomul biologic poate fi
”construit” și după cântatul păsărilor. Pot semnala timpul și anumite elemente din comportamentul animalelor. De exemplu, graurii încetează să mai adună hrană cu o oră înainte de asfințitul soarelului.
”Ceasornicul” organismelor funcționează sub acțiunea principalului
ritm al Pământului, adică al rotației acestuia, de care depind variațiile de iluminare, temperatură, umiditate a
aerului, de presiune barometrică, radiație cosmică, gravitație, variațiile electricității atmosferice, schimbarea zilei cu noaptea.
Procesele din organism de care depinde orientarea în timp sunt foarte complicate și se desfășoară pe baza schimbărilor fizico-chimice care au loc în celulele organismului. Mecanismul
”ceasornicului” numit și
bioritm (sau ritm biologic) poate să încapă într-o singură celulă. La gândacul de bucătărie el se află în unul din ganglionii sub-faringieni. Ritmul
”ceasornicului” se formează sub influența condițiilor externe și treptat se fixează prin intermediului
selecției naturale, transmițându-se prin eriditate.
Știința mai are de descifrat încă multe taine.
- Prin ce se deosebesc ”ceasornicele” diferitelor animale ?
- Unde sunt ele situate ?
- De ce elemente ale celulei sau cu ce organe ale corpului este legată funcționarea lor ?
- Care este natura proceselor fizico-chimice ce se desfășoară în ele ?
- Ce modificări le determină funcționarea - cele de natură chimică sau cele de natură fizică ?
Cunoașterea și priceperea de a dirija
timpul interior al organismelor are o mare importanță în tratarea diferitelor boli, la sporirea productivității plantelor și animalelor, la prognozarea unui și de fenomene naturale ș. a. m. d.