Viermii

Râma roză, pe care o vedeți la suprafața solului dimineața sau după o ploaie bună, lipitoarea ce se mișcă ondulându-și corpul în apă, nematodele transparente ce viețuiesc în diferite organe ale plantelor, rotiferele sprințare și tenia-boului - toate sunt viermi.

Aceasta este denumirea comună a peste 50 de specii de animale nevertebrate, care au corpul alungit, înzestrat cu o musculatură netedă puternică și se deplasează datorită mișcării ondulatorii a corpului elastic.

În Republica Moldova sunt înregistrate peste 1500 specii de viermi.

Savanții-zoologi grupează viermii în câteva încrengături: platelminți sau viermi plați (au corpul turtit în direcție dorso-ventrală), nematelminți, nemertini (majoritatea au corpul de formă cilindrică), anelide (au corpul inelat) ș. a.

Viermii se întâlnesc în sol, în apele dulci și în mări. Trăiesc liber sau duc un mod de viață parazitar. În natură joacă diferite roluri.

Râmele afânează solul, îmbunătățindu-i structura, lipitorile medicinale se folosesc pentru tratamentul unor boli, viermii din clasa polichete constituie hrana principală pentru pești și pentru alte animale marine.

Există și un mare număr de viermi care parazitează plantele, animalele și omul. De exemplu, nematoda-sfeclei atacă sfecla de zahăr, nematoda-grâului pătrunde în rădăcina plantei de grâu și prin vasele tulpinii ajunge până la spic, unde începe să se înmulțească formând nodozități numite gale. Plantele atacate de nematode dau o recoltă mai mică sau chiar pier. Viermii paraziți trec în dezvoltarea sa prin mai multe stadii, adesea având nevoie de unul sau de câteva organisme gazdă.

Printre viermii paraziți se întâlnesc atât specii gigantice, al căror corp în lungime e de până la câțiva metri (de exemplu, ligula-păsărilor, botriocefalul-lat, tenia-porcului, tenia-boului, ș. a.) cât și specii care au până la câțiva mm.

Viermii care parazitează animalele (peste 2000 specii) și omul (circa 250 specii) se numesc helminți, iar bolile provocate de ei ei se numesc helmintiaze. De astfel de boli se îmbolnăvesc, de regulă, copii și cei vârstnici, care nu respectă regulile de igienă. Principalele surse de infecție sunt fructele și legumele nespălate, produsele animaliere și apa infestate cu ouă sau larve de helminți. Iată de ce înghițind apă în timpul scăldatului în râu, iaz ori luând în gură un fir de iarbă de pe luncă, riscați să vă introduceți în organism parazitul fasciola-hepatică - vierme platelmint din clasa trematodelor, care este periculoasă, deoarece provoacă boala numită fascioloză. Sunt foarte bine studiate și cestoidele - paraziți intestinali ai animalelor vertebrate și a omului. Ele sunt înzestrate cu organe de fixare (ventuze, cârlige), cu ajutorul cărora se localizează în organismul gazdei, unde se hrănesc cu substanțele nutritive ale acesteia. Viermii elimină în organismul gazdei diferite toxine, din cauză cărora oamenii, precum și animalele infestate devin excitabile, slăbesc, obosesc repede, suferă de anemie progresivă ș. a.

Botriocefalul-lat pătrunde în organismul omului cu carnea de pește crudă sau insuficient prăjită. Aici el atinge circa 20 m lungime. În intestinul unui om infestat au fost găsiți peste 140 de astfel de viermi.

Tenia-porcului este mai mică, are 2 - 3 m lungime, însă e foarte prolifică. În 24 de ore un om bolnav, purtător de astfel de paraziți, elimină împreună cu fecalele circa 5 milioane de ouă ale acestui helmint. Tenia-pitică, deși nu depășește lungime de 4,5 cm, e foarte numeroasă. În organismul animalelor infestate se pot găsi câte 1000-1500 indivizi.

Echinococul se localizează în ficat, plămâni, rinichi, formând o vezică care poate atinge cu timpul dimensiuni considerabile și masa de peste 12 kg.

Sunt destul de periculoși, mai ales pentru copii, ascarizii sau limbricii (provoacă ascaridioză) și oxiurii (provoacă boala numită enterobioză).

Măsurile de profilaxie contra helminților constau în menținerea curățeniei corpului, locuinței, localurilor, respectarea regulilor de igienă personală, spălarea minuțioasă a legumelor și fructelor cu apă fierbinte înainte de a fi consumate; menținerea latrinelor și fântânilor într-o stare sanitară bună; copiilor li se interzice să se joace cu pisici sau cu câini vagabonzi ș.a.

Știința care studiază viermii helminți se numește helmintologie.

Măsurile de profilaxie contra viermilor fitoparaziți (ai plantelor) constă în folosirea asolamentelor, îngrijirea corectă a culturilor agricole, ș. a. Oamenii trebuie să cunoască bine atât viermii folositori, care necesită ocrotire, cât și viermii dăunători și măsurile de combatere a lor.