Virusurile sunt cele mai mici organisme vii. Ele sunt de zeci și sute de ori mai mici decât bacteriile și pot fi văzute numai cu ajutorul unui microscop electronic. Virusurile se deosebesc de celelalte organisme vii prin faptul că ele sunt formate din una sau câteva molecule de acid nucleic (ADN sau ARN) și o membrană albuminoasă. Un virus se deosebește de altul prin dimensiuni, formă (dreptunghiulară, poliedrică, sferică ș. a.), conținutul de acid nucleic, structura membranei și prin organismul-gazdă. Virusurile trăiesc și se înmulțesc numai în celulele vii ale unui singur organism sau în celulele câtorva organisme. În afara celulei virusul există sub formă de particulă infecțioasă inertă - virion, care este foarte rezistentă la agenți chimici și la cei adverși.

 Aceste organisme minuscule provoacă un șir de boli la om (poliomielita, gripa, turbarea, variola, pojarul ș. a.) la animale (leucoza păsărilor, ciuma câinească, leucemii la șoareci și pisici, polioma ș. a.) și la plante (mozaicul tutunului și grâului, împuparea păpușoiului și a orzului ș. a.). Virusurile bacteriilor (bacteriofagii) atacă, mai ales, microorganismele care provoacă infecțiile intestinale. Tumorile maligne (cancerul) la om și la animale, de asemenea, pot fi provocate și de virusuri.

 Virusurile au fost descoperite în anul 1892 de savantul rus D. I. Ivanovschii, în timpul ce studia mozaicul tutunului.