Graurii sau sturnidele, cum este denumirea lor științifică, sunt o familie de păsări din ordinul paseriforme. Se cunosc peste 130 specii, răspândite mai ales, în zonele tropicale și subtropicale ale emisferei de Est. Multe specii au fost introduse de către om în America de Nord, Australia și în Noua Zeelandă. În Republica Moldova se întâlnesc 2 specii (graurul-comun și graurul-roz sau lăcustarul). Reprezentanții acestei familii au o comportare amuzantă, ei pot fi ușor dresați.
Cel mai cunoscut este graurul-comun (sau mai simplu - graur). În zona centrală a Europei el este o pasăre migratoare, în cea sudică - sedentară sau călătoare. Iernează, de regulă, în regiunile mediteraneene. De multe ori își petrece iarna și prin părțile noastre. Sosește la noi pe la mijlocul lui februarie, ocupând pădurile din luncile inundabile sau cele de lângă așezările omenești. Are penajul negru cu un luciu verzui-violet pe cap, și cu pete albe pe piept, de parcă ar fi stropit cu var. Își schimbă haina după anotimp și vârstă. Se deplasează ușor prin mers, alergat, sărituri sau printr-un zbor rapid. Graurul e o pasăre vioaie, veselă. El nu ”se sfiește” să se așeze împreună cu ciorile pe spinarea unui porc sau a unui boi, să ciupească insectele ascunse în lâna oilor. Nu are un glas melodios, însă cântă ”din tot sufletul” chiar și pe vreme mohorâtă când alte păsări stau zburlite și tăcute. Își încearcă strunele chiar și când fulguiește. Emite cu măiestrie glasul altor păsări sau sunetele pe care le aude. De aceea este întreținut cu drag în colivii. Graurul își face cuibul în scorburi, în crăpăturile zidurilor sau stâncilor, în căsuțele, confecționate de tinerii naturaliști. De multe ori se folosește și de cuibul altor păsări. Cele 4-7 ouă lunguiețe, albastre-palide le clocește împreună cu femela 14-15 zile. Puișorii eclozați sunt orbi, aproape goi și cer mereu de mâncare. Părinții harnici și grijulii zboară după insecte de 200-300 ori pe zi. În republica noastră graurii depun câte 2 ponte pe an. Ei se hrănesc, mai ales, cu insecte, viermi, melci și cu alte nevertebrate majoritatea cărora sunt dăunători ai plantelor. Prin aceasta graurii aduc un mare folos. Ei pot, însă, aduce și daune, de exemplu, atunci când se înnădesc la cireșe, vișine, struguri sau în timpul deplasării lor de toamnă când se adună în stoluri cu miile. Pentru a reduce aceste daune, oamenii îi alungă din vii și livezi folosind diferiți repelenți acustici, mecanici, biologici.
Uneori, în Moldova apare graurul-roz - o pasăre frumoasă numită și lăcustar. Ea are corpul de 21-23cm lungime, cu penajul roz, capul (cu un moț la ceafă), gâtul, aripile și coada - negre lucioase cu nuanțe violete. Se hrănește mai ales cu lăcuste (consumând zilnic până la 200g), de unde îi vine și denumirea.
