Frunze de Ginkgo

 Noțiuninea „endemice” (de la cuv. Grecesc – endemos – indigen, localnic) e folosită pentru a indica speciile de plante sau de animale care ocupă pe glob un areal restrâns, adesea unic. Se deosebesc paleoendemice – specii relicte pe cale de dispariție (de exemplu arborii Ginkgo sau metasecvoia care cresc spontan doar în China centrală, peștele latemeria, întâlnit în regiunea insulelor Comore) și neoendemice – specii sau forme noi, ce apar pe teritorii recent izolate (reprezentanți ai florei și faunei Crimeii, insulelor Britanice).

Lacul Baikal, Rusia

  Deosebit de bogate în endemice sânt regiunele, terenurile izolate din punct de vedere geografic sau ecologic – lacurile adânci, munții, insulele. Bunăoară 76% din fauna lacului Baikal o constituie speciile endemice, de exemplu, foca de Baikal, peștele-comefor, care în alte bazine acvatice nu se întâlnesc. Printre plantele endemice se enumeră pinul-de-Pițunda, jenșenul, multe specii de lalele, crini ș.a. Dintre animalele endemice sânt mai cunoscute cerbul-pătat, tigrul de Usuri, goralul (animal paricopitat de munte), unii amfibieni, unele reptile ș.a. Unele endemice pot fi aclimatizate și răspândite în alte regiuni.