Ihtiozaurul

 Ihtiozaur este denumirea dată unor reptile marine fosile din era mezozoică. În traducere denumirea lor înseamnă "reptilă-pește", ceea ce subliniază asemănarea acestor animale cu peștii. Oamenii de știință au constatat, însă, că ihtiozaurii aveau caractere morfologice proprii mai multor grupe de animale. Încă renumitul savant francez Jean Cuvier a spus, că ihtiozaurul avea bot de delfin, dinți de crocodil, craniu de șopârlă, coadă de balenă, vertebre de pește. Și, într-adevăr, aceste animale aveau corpul fusiform (cu aspect de pește), foarte adaptat pentru înotul rapid. Craniul lor se asemăna cu cel al delfinilor, botul era lung și avea un număr mare de dinți subțiri și ascuțiți situați pe maxilare, iar gâtul era redus. Membrele ihtiozaurului erau modificate în labe înotătoare puternice. Cele anterioare, erau mai dezvoltate decât cele posterioare și în timpul înotului serveau drept cârmă. Înotătoarea codală mare era situată ca la pești, vertical. Unica înotătoare dorsală îndeplinea funcția de stabilizator al mișcării. Ihtiozaurii erau vivipari (nășteau pui vii). Au fost descoperite scheletele unor indivizi mari, în interiorul cărora se aflau schelete de ihtiozauri micuți. Erau animale răpitoare, se hrăneau cu pești, moluște cefalopode (belemniți, amoniți ș.a.). Fosile de ihtiozauri se întâlnesc în rocile mezozoice din America de Nord și Europa (România, Germania, Anglia, unele regiuni din fosta URSS). Un schelet aproape întreg de ihtiozaur a fost găsit și pe teritoriul Republicii Moldova în apropierea orășelului Otaci, raionul Ocnița.